”La parter, un bar, iar la primul etaj, o grădiniţă. Aproximativ 30 de copii din localitatea Bagaciu, în judetul Mureş – situat în nordul României-, învaţă în condiţii deplorabile, într-un edificiu insalubru, unde există un magazin care vinde băuturi alcoolice. „Suntem îngrijoraţi, nu putem permite ca oameni care consumă băuturi alcoolice să se perinde în preajma şcolii şi să utilizeze aceleaşi băi cu elevii”, exclamă Iustina Hălmaciu, profesoară la şcoala din Iernut.”

Astfel începe un amplu reportaj-analiză dedicat României publicat, în ediția online de joi, de către cunoscutul cotidian spaniol ”El Pais”, intitulat ”Corrupto, sin dinero y sin Gobierno” (”Coruptă, fără bani și fără Guvern”)

”Absorbiţi de o criza economică şi lipsiţi de Guvern începând de la jumătarea lui octombrie, mulţi români încearcă să supravieţuiască în penurie, la 20 de ani de la căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. În multe şcoli nu mai vin fonduri nici măcar pentru încălzirea sălilor de clasă. În Vaslui, în nord-estul ţării, cei mai mici tremură pentru că nu mai există resurse economice pentru a cumpăra mai mult combustibil din cauza datoriilor. „Nu am primit niciun ajutor economic, aşa că ne vedem nevoiţi să tăiem copaci, pentru a aduce căldură în şcoli”, spune tânărul primar din Coroieşti, Cristian Lungu.

Dar radiatoarele nu sunt încălzite nici în unele spitale. Pacienţii care decid să stea în spital trebuie să se învelească cu mai multe pături, pentru a suporta temperaturile joase. Cu toate acestea cele mai mari probleme rămân lipsa de echipamente  şi medicamenre. Şeful secţiei de Cardiologie a Spitalului din Giurgiu, Mihai Petre, spune că situaţia este dezastruoasă: „Niciodată nu am trecut printr-o asemenea criză. Suntem nevoiţi să trimitem pacienţii la farmacii pentru a-şi cumpăra propriile medicamente.”

Între timp, România are, începând cu 13 octombrie, când Guvernul de centru-dreapta a sucombat la o moţiune de cenzură, un prim-ministru interimar, Emil Boc; altul, desemnat de preşedinte, Lucian Croitoru, cu toate că ieri desemnarea lui nu a trecut de Parlament, precum şi un candidat informal, primarul independent al Sibiului. Klaus Johannis, favoritul majorităţii clasei politice.

„Există în mod evident o luptă pentru putere, în timp ce Statul are urgent nevoie 3,5 miliarde de euro”, subliniază un editorial al Ziarului Financiar. Impasul politic ameninţă suspendarea împrumutului de 20 de miliarde de euro pe care ţara trebuie să îi primească înainte de sfârşitul anului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), UE şi Banca Mondială, care nu mai au un partener de negocieri. FMI a anunţat deja că România nu va mai primi asistenţă înainte de 2010 pentru creşterea bugetului, care ar fi trebuit aprobat de noul Guvern.

Pentru a atinge ajutorul economic de la FMI şi UE, România ar trebui să apeleze la o bancă naţională, fapt ce ar putea afecta foarte serios sectorul privat. Vice-preşedintele PD-L, Theodor Stolojan a declarat că „oficialii îşi vor micşora veniturile şi vor îngheţa pensiile” şi a adăugat  că „soluţia este pentru a atrage din nou investiţiile străine”

„Criza politică subminează relansarea (recuperarea) economică”, avertizează fostul Ministru de Finanţe, Ilie Șerbănescu. „Următorul Executiv nu va face lucrurile mai uşoare; majoritatea companiilor din România aparţin investitorilor străini, aşa că depindem de ei pentru a lansa o recuperare economică”, spune el. Se estimează că România va avea o stagnare la o (zero) a evoluţiei economice în acest an, în comparaţie cu creşterea de 7,8 % în 2008.

Acestei situaţii i se adaugă problema endemică a României: corupţia. În România, politizarea serviciilor civile (cauzată de diminuarea presiunii pe care o exercita UE), precum şi succesiunea câtorva campanii electorale au dus la creşterea numărului cazurilor de corupţie.  „Vedem că legislaţia publică a fost modificată de cinci ori în 2009, pentru a răspunde necesităţilor unor diferiţi miniștri”, spune preşedintele Transparency International Romania, Victor Alistar.

În timpul ultimei legislaturi, investigaţiile parlamentare întârziate de procurorii anti-corupţie, au dat impresia că lupta împotriva acestui flagel nu e altceva decât o simplă retorică.
De la crearea Agenţiei Naţionale Anti-Corupţie, zeci de înalţi funcţionari – „Big Fish”, aşa cum sunt denumiţi la Bruxelles -, au procese deschise, dar acestea rămân încă fără sentinţă. Lista este începută de fostul prim ministru Adrian Năstase, care, pentru public, este cel mai corupt politician român. Conform unui sondaj comandat de media, mai mult de 80% din populaţie susţine că ar şti măcar o persoană care a fost mituită”, mai scrie El Pais.