Apel pentru Rosia Montana. De la Presedintele Academiei la viitorul presedinte al Romaniei

5 noiembrie 2009, 04:04 pm, Adaugat de Mihai Goţiu la De la prieteni | 13 Comentarii

Apel pentru Roșia Montană

Scrisoare deschisă adresată candidaților la funcția de președinte al României

În atenția:

Domnului Traian Băsescu Partidul Democrat Liberal,

Domnului Mircea-Dan Geoană Alianța PSD+PC,

Domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu Partidul Național Liberal,

Domnului George Becali Partidul Noua Generație,

Domnului Corneliu Vadim Tudor Partidul România Mare,

Domnului Remus Florinel Cernea Partidul Verde,

Domnului Hunor Kelemen Uniunea Democrată a

Maghiarilor din România,

Domnului Sorin Mircea Oprescu Candidat independent

Domnului Constantin Ninel Potîrcă Candidat independent

Domnului Ovidiu Cristian Iane Partidul Ecologist Român

Domnului Constantin Rotaru Partidul Alianța Socialistă

Domnului Gheorghe-Eduard Manole Candidat independent

Subsemnaţii,

haiducAcad. Ionel HAIDUC, Preşedinte al Academiei Române,

Conf. dr. arh. Sergiu NISTOR, preşedinte al Comitetului Naţional Român ICOMOS (Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), în numele organizaţiilor pe care le reprezentăm, vă adresăm un respectuos apel ca, în cadrul campaniei pe care o derulaţi pentru magistratura supremă în stat, să vă pronunţaţi public, ferm şi explicit, pentru apărarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural excepţional al Roşiei Montane, ca un simbol al întregii moşteniri culturale a ţării pentru a cărei preşedinţie vă pregătiţi.

Suntem convinşi că aţi luat cunoştinţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Locul celei mai vechi localităţi urbane din România, ce adăposteşte cele mai dezvoltate galerii romane descoperite vreodată în lume, situat într-un cadrul natural de o diversitate biologică şi etnografică de mare însemnătate este prevăzut a se transforma într-o imensă carieră deschisă de extragere a aurului, ce ar duce la dispariţia definitivă a unor valori istorice, ştiinţifice, arheologice, arhitecturale, etnografice, religioase şi naturale ale zonei.

Începând cu anul 2002 s-au manifestat din ce în ce mai fundamentat şi cu mai multă tărie opoziţii la proiectul minier Roşia Montană, prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale şi al unor instituţii publice de specialitate din ţară şi din străinătate. Menţionăm poziţia fermă şi argumentată a Academiei Române şi a Comitetului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, prin cele patru rezoluţii ale Adunărilor Generale de la Madrid, Victoria Falls, Xian şi Quebec din ultimii şapte ani, şi avem expresia unei îngrijorări pe plan naţional şi internaţional din partea specialiştilor pentru soarta Roșiei Montane şi a deciziilor politice şi administrative ce ar putea aduce prejudicii incomensurabile şi ireparabile patrimoniului cultural, ştiințific şi natural mondial. Dacă am evoca şi acţiunile societăţi civile, prin campaniile derulate de numeroase ONG-uri, am avea doar o mică expresie a preocupării cetăţenilor pentru soarta Roşiei Montane şi a interesului mereu crescând al acestora pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniuluicultural şi natural al zonei.

***

Stimate Domnule,

În ultima vreme, suntem martorii unei vaste campanii de „captatio benevolensis” din partea investitorului interesat să dezvolte proiectul minier la Roşia Montană. Cine urmăreşte însă cu atenţie argumentele aduse de această campanie – dincolo de sumele exagerate vehiculate – nu poate să nu sesizeze faptul că suntem supuşi unui miraj cu atât mai periculos cu cât el este vehiculat în vremuri de criză economică a resurselor. «În lume (mai ales în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală) se practică, în loc de concesionare a resurselor minerale, aşa numitul „Acord de împărţire a producţiei” (Production Sharing Agreement), potrivit căruia în relaţia dintre stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol) – după acoperirea cheltuielilor de investiţie şi operaţionale – producţia este împărţită între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Doar o asemenea relaţie, în cazul exploatării aurului de la Roşia Montană, ar putea fi atractivă din punct de vedere economic,dacă s-ar ignora celelalte considerente1.»

Resuscitarea economică a Roşiei Montane nu poate fi credibilă atât timp cât ea se bazează pe secătuirea în două decenii a tuturor resurselor zonei: de la aurul subteran, la biodiversitate şi moştenirea culturală. Ce va mai rămâne autentic, valoros şi atrăgător pentru cei care peste 20 de ani vor trece prin Roşia Montană: peisajul şi natura vor fi înlocuite de un relief artificial şi respectiv de pepiniere ce vor înlocui pădurile, kilometri de galerii romane vor fi dispărut de mult, prin explozii masive, sub cupa excavatoarelor, înlocuite de un mic muzeu – mausoleu a ceea ce am pierdut definitiv. Chiar oamenii locului, pentru care se clamează că se doreşte un viitor prosper, vor fi înghiţiţi de proletariatul urban, dezrădăcinat şi confuz al oraşelor învecinate. Aurul ce va fi fost deja extras va fi, prin golul lăsat în relief, în civilizaţia şi cultura locului, dar şi în sufletele oamenilor, un blestem ca cel al regelui Midas.

***

Stimate Domnule,

Candidați la preşedinţia României într-o perioadă de criză economică şi de frământări politice. Este o perioadă de grele şi responsabile decizii. Prin candidatura pe care v-aţi depus-o, aveţi dorinţa de a fi purtătorul de cuvânt al unui popor ce doreşte să-şi găsească locul propriu într-o Europă a diversităţii culturale. Noi, semnatarii acestui apel, în numele organizaţiilor de specialitate şi ale societăţii civile, ne simţim datori să subliniem că apărarea Roşiei Montane este o responsbilitate nu numai faţă de cei care astăzi locuiesc în zonă, nu numai o responsabilitate faţă de cei care astăzi constituie electoratul, dar o responsabilitate în faţa tuturor celor care se vornaşte, la noi în ţară şi nu numai, generaţii de-a rândul de-acum înainte. Ne place  să credem că înţelegem împreună în acelaşi mod vorbele de acum 160 de ani ale lui John Ruskin, care spunea: „(…) Una din condiţiile trudei omeneşti stă în acea proporţie dintre timpul sădirii şi cel al culesului, în care stă bogăţia roditoare a fructului; în general, cu cât plasăm mai departe ţelurile noastre şi dorim mai puţin să fim martorii rezultatelor trudei noastre, cu atât mai mare şi mai bogată va fi măsura succesului nostru.

Profitul celor de lângă noi nu poate egala beneficiul celor care ne vor urma…”

***

Vă chemăm, stimate domnule, să faceţi din pronunţarea Dumneavoastră publică în favoarea protejării Roşiei Montane o lucrare în beneficiul celor care ne vor urma, şi cu siguranţă că generaţiile viitoare vor şti să ne răsplătească memoria.

Acad. Ionel HAIDUC Conf. Dr. Arh. Sergiu NISTOR

______________ _______________

SEMNATARI:

1. Prof. dr. Ioan Piso, Catedra de istorie veche a Universității “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;

2. Conf. dr. Horia Ciugudean – Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Muzeul Unirii din Alba-Iulia;

3. Fundația SOROS România – Gabriel Petrescu, Director executiv;

4. Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România – Karcsonyi Zsigmond, Președinte executiv;

5. Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Președinte;

6. Asociația pentru Conservarea Ariilor Protejate BioCultural “Salvați Vama Veche” –Simona Kessler, Vicepreședinte;

7. Terra Mileniul III – Lavinia Andrei, Președinte;

8. Rencontres du Patrimoine Europe – Roumanie – Franța, Ștefana Bianu Președinte, Flaviu Barbacaru, Vicepreședinte;

9. Rencontres du Patrimoine Europe – Roumanie – România – Ioan Piso Președinte, Ioana Bogdan Cătăniciu, Președinte executiv, Horia Ciugudean Vicepreședinte;

10. Asociația Sighișoara Durabilă – Hans Hedrich, Vicepreședinte;

11. Fundația pentru Parteneriat – Laszlo Potozky, Director;

12. Asociația EcoLogic – Edit Pop, Președinte;

13. GeoMMed Professional Association – Sorin Pop, Președinte;

14. Centrul de Resurse Juridice –Av. Cătălina Rădulescu– Coordonator Program;

15. Asociația de Mediu Rhododendron – Szakacs Laszlo, Președinte;

16. GREENPEACE – Crisanta Lungu, PhD Team Leader & Climate Campaigner;

17. Ziarul Hunedoreanului – Deva, Hannelore Acârnulesei, Redactor Șef

18. Ovidiu Petrovai, jurnalist;

19. CULTOURS – Centrul de Turism Cultural, Timișoara – Alina Albu, Director;

20. Asociația ARIN – Codruța Nedelcu, Director executiv;

21. Asociația Română a Iubitorilor Naturii, Iulian Nastasache, Președinte;

22. Asociația Salvați Bucureștiul – Nicușor Dan, Președinte;

23. Asociația Culturală Reener Landchen, Reghin, Klaus Birthler;

24. Green Hours & Teatrul LUNI – Voicu Rădescu, Director executiv;

25. Asociația Pro Urbe Arad – Bujor Buda, Președinte;

26. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor – Paul Iacobaș, Președinte;

27. Clubul de Turism și Ecologie -Trans mont – Făgăraș – Nicolae Mercurean, Președinte;

28. Clubul Ecologic Transivania, Gabriel Părăuan, Președinte;

29. Organizația Națională Cercetașii României – Centrul Local Sibiu, Șerban Radu Mircea, Președinte;

30. Fundația ExtrAArt – Luminița Dejeu, Președinte;

31. Organizația Națională Cercetașii României – Centrul Local Oradea, Bogdan Pater;

32. S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. – Capră Stela, Director General;

33. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași – dr. Grigore Davideanu, Președinte;

34. Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE  CICLOTURISM NAPOCA” (CCN) – Radu Mititean, Director Executiv;

35. Asociația Ecouri Verzi din Cluj-Napoca – Popa Emil Horațiu, Președinte;

36. Fundația Eco-Civica – Niculae Rădulescu-Dobrogea, Președinte;

37. Asociația Speologică Exploratorii – Reșita – Raluca Crista, Director executiv;

38. Asociația Generația Verde – Șerban Copot, Președinte;

39. Societatea Astronomică Română de Meteori, Valentin Grigore – Președinte;

40. Clubul Alpin Roman Sectia Deva – Alexandru Cornel, Președinte;

41. Asociația “Salvați Delta” – Costel Popa, Director;

42. Tudor Jitianu;

43. Asociaţia Bucureşti – Alexandru Binescu, Preşedinte;

44. Asociația studenților și doctoranzilor români în Franța (ADERF) – Ioana Iosa;

45. Asociația BATE ȘAUA SĂ PRICEAPĂ IAPA – George Culda, Președinte.

Comentarii

13 Comentarii

  1. Zorin spune:

    keep going!

  2. Daniela Tarnovschi spune:

    multumesc ca dai scrisoarea mai departe. poate ca nu e totul pierdut.

  3. mihai spune:

    Păi cine a zis că e ceva pierdut? :) Deocamdată cei de la RMGC sunt disperați. Băsescu e ultima lor speranță, dar nici așa nu au vreo siguranță că vor începe exploatarea, că n-au nicio bază legală.

  4. Florina spune:

    Ati fi surprinsi sa aflati nu nu e musai cool sa te declari impotriva proiectului in timpuri de campanie electorala. castigi un procent infim de ecologisti, dar pierzi: o data comunitatile din apuseni si mai apoi minerii (fosti si actuali cati or mai fi) care sunt sensibili la acest subiect.

  5. mihai spune:

    Sondajele aratau ca peste 80% dintre romani se opun proiectului. De-asta is asa disperati si baga atata campanie publicitara la maxim. Nici minerii nu cred minciunile RMGC. Aia care sunt cu adevarat mineri au inteles de mult ca ceea ce vrea sa faca RMGC nu e minerit. Iar comunitatile din Apuseni chiar nu vor asa ceva :)

  6. E atata frumusete in locul acela incat daca ajungi acolo nici nu-ti trece prin cap sa distrugi tot ce e in jur. In plus oamenii locului sunt cei mai buni oameni pe care i-am intalnit vreodata, pentru ca nu poti fi altfel traind de atatea mii de ani pe frumoasele colinel ale muntiilor metaliferi, cu adevarat in comuniune cu natura. Sa speram ca macar o data in ultima suta de ani vom spune nu in fata distrugerii tarii asteia cu restul de valori ce ne-a mai ramas.
    Cu bine

    Mara Constantinescu

  7. Fabiola spune:

    E atat de melancolica parerea Marei Constantinescu, si n-as vrea sa stric poezia mesajului ei, dar oamenii aia buni din Apuseni nu traiesc cu aer sau cu grîul adus de Fat – Frumos, care se inmulteste singur in beci. Din ce am invat pana la cei 30 de anisori ai mei, e ca fara sacrificii nu exista evolutie. Sa nu ne innecam in propria admiratie.

  8. mihai spune:

    1. am mai scris-o și cu alta ocazie, o repet, povestea cu mineritul si cu locurile de munca pentru locuitorii din zona e o minciuna; proiectul RMGC e tehnologie, nu muncă brută, necesită forță de muncă cu studii superioare – așadar nu locuitorii din zonă vor fi cei care vor avea locuri de muncă
    2. exploatarea respectivă va fi epuizată în 5-6, maxim 10 ani, apoi din ce-or să mai trăiască locuitorii de acolo – din agricultură și agroturism pe halde cianură?

  9. Fabiola spune:

    Mihai, uneori oamenii nu au nevoie decat de un sut in fund. Mi-e imposibil sa cred ca dupa 20 de ani in care vor trai decent se vor intoarce la starea actuala. E greu sa o iei de la zero. Poate gresesc eu dar orice ar fi mai bun decat actuala situatie: 3 ONG-uri care fac figuratie, 2 romani care nu vand pentru ca vor mai mult, nicidecum din alte idealisme si sterilul ramas de cand a exploatat statul roman, care nu a curatat in urma, dar se pare ca nu se pune.

  10. mihai spune:

    Am fost si merg in fiecare an acolo, stiu despre ce scriu si vorbesc. Sunt mult mai multi cei care nu vor sa vanda. De facut figuratie, fac figuratie ONG-uir infiintate pe banii RMGC – intr-o emisiune TV a fost unul cu o replica absolut geniala: ”Scopul activitatii noastre (ca ONG!!! – sublinierea mea) este sa sprijinim RMGC”. ONG al carui scop e sa sprijine o corporatie! A fost beton omul. Apoi proiectul nu dureaza 20 de ani. Proiectul initial era pe 7 ani. Apoi si-au dat seama ca e prea putin si au venit cu textul de 20 de ani. De fapt s-ar putea sa fie si mai putin, pentru ca toti specialistii (nu eu) care au studiat documentatia RMGC au afirmat ca dupa ce exploateaza partea cu concentratia cea mai mare (Carnic si Cetate) exploatarea se va opri.
    Inainte de orice discutie insa, este o problema de legalitate. RMGC a pierdut toate (subliniez TOATE) procesele pana acum si, in continuare, spera sa obtina avize in ciuda acestor decizii judecatoresti!
    Cat despre ipoteza avansata de tine, ca dupa 20 de ani de ”trai decent” oamenii nu s-ar intoarce la situatia actuala as zice sa vezi ce s-a intamplat in toate coloniile si localitatile mono-industriale (nu doar cele bazate pe minerit).
    Altfel, n-ai de ce sa te plangi de ”situatia actuala”. Oamenii aia care nu vor sa plece chiar se descurca bine, mult mai bine decat multi altii. De-asta nici nu vor sa plece.

  11. Fabiola spune:

    Ce parere ai despre articolul asta?
    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/863009/Rosia-Montana-a-Finlandei-/
    Mi se pare mai mult decat asemanator cu situatia de la Rosia Montana si m-a determinat sa citesc mai mult despre subiect. Daca Finlanda nu si-a permis sa spuna NU unui proiect de exploatare, cum se face ca noi ne permitem? Apropo de vizite; ar trebui sa vezi si capul si pajura unui banut inainte sa-l cheltui!!

  12. mihai spune:

    Din pacate prostitutie exista peste tot, iar presa din Romania este campioana la acest capitol. Acu vreo doi ani RMGC a mai facut un filmulet de genul asta, cu exploatari din SUA, Noua Zeelanda, Spania si Turcia. Intre timp cea din Spania s-a inchis – pe motiv de mediu, la cea din Turcia scandalul a inceput recent. Cea din SUA e in mijlocul desertului, in Nevada, asadar nu afecteaza decat… desertul.
    Daca era asa ”eco” exploatarea as fi vrut sa vad si turistii aia din Finlanda, ceva cifre cu cati turisti vin pe an. Renii aia care vin sa bea apa din iazul cu cianuri, as vrea sa-i vad is dupa ce beau apa. Apoi povestea cu ”specialistul care vrea sa ramana anonim” :) )) Pai o furat, o dat in cap? De ce pana mea vrea sa ramana anonim daca emite o opinie de specialist?
    Pentru un material atat de prost documentat si atat de neveridic l-as pica la examen pe oricare din studentii mei de la jurnalistica. Is atat de ”profesionisti” tovarasii astia de la RMGC ca nici macar niste articole publicitare mascate nu stiu sa faca. Desigur, pe ei nu-i intereseaza decat efectul asupra masei, cea care inghite asemenea gunoaie si le ia de bune. Dar suntem un popor care ne meritam soarta daca ingurgitam asa aberatii.

  13. Fabiola spune:

    Cumva si eu cred ca suntem un popor care ne meritam soarta, dar din alt punct de vedere. Nu sunt specialist in probleme de mediu, desi cred ca s-a inteles ca sustin beneficiile economice ale proiectului. Si mai ales sustin ideea de a nu exploata statul roman acolo. Accept si parerile care sunt diferite de a mea. Daca Ministerul Mediului va spune NU – asta va fi si parerea mea.

Comenteaza