Pentru mult-anunțatul volum ”Alcool” mai avem ceva de așteptat. Dupa 15 ani, ce mai contează un an, doi în plus? Până atunci, ne rămâne bucuria de a-l asculta pe Ion Mureșan pe unde apucăm. Mihnea Măruță a găsit o înregistrare cu poetul, de la Sângeorz-Băi, pe site-ul ziarul.BN.

Vrei să-i faci semn că e un loc liber lângă tine

dar pe el aterizează una dintre Cristine

cu globurile balcoane

iar mâna îți alunecă pe sub pulover pe ele

uitând de Dumnezeu care de ziua lui Fiu-Su

nu are cu cine ciocni o halbă de bere.

Da. Tu ai cartea.

Or, acesta este un păcat care nu se iartă

nici chiar atunci când tu ești

cel care i-a rezervat Lui Dumnezeu

bilet la Tarom, clasa I, cursa de seară.

Plictisitor de non-conformist ai devenit

vânzând ciornele în birt pe bere

te știu toți studenții și studentele

care-și cheltuiesc bursa cu tine

și licitează pe locul liber la masă

cartelele de la cantină.

Într-o vreme, Verde în Cluj era doar o cafenea-cofetărie, pe Moților, chiar în dreptul stației de autobuze și trolee care ducea către Mănăștur. La 7.30 terminam rubrica la radio, în Grigorescu, și porneam, în plimbare, către ziar, care avea sediul taman în Gheorghieni, pe Amurgului. Dar la ziar ședința începea doar la 10, așa încât aveam suficient timp să mă opresc la Verde, pentru o cafea. Aveam acolo o măsuță specială, așezată chiar în geam.

Extraordinar! Ți-a zâmbit!

Apoi, a plecat.

Ea dorea să vorbești despre sex ori, măcar,

despre cât de frumoasă e, doar e ziua ei.

Ți-a mulțumit cu o lacrimă în colțul ochilor,

ai observat prea târziu ce negri erau,

și te-a lăsat stăpân pe jumătatea de metru cub de fum,

în care aștepți trenul de seară.

De trei zile termometrul din mașină arată mai multe grade în interior decât afară. Iar în interior e programat la 19 grade Celsius. Iar de dimineață a burnițat discret. Nu mai e niciun dubiu – nu doar calendaristic și astronomic – a venit toamna. Drept pentru care mă conformez și eu și schimb CD-ul cu Vama Veche, cu alte muzici, mai de sezon. Și cu celebra poezie a lui Horia Bădescu, ”De juventute”.

Aseară am adormit în cămașă și pulover, cu laptopul în brațe. ”Sancțiunea” am primit-o dimineață – un mesaj rămas fără răspuns: ”mental note… îmi stai ca un ”ghimpe” în listă ) ”. Repede, până nu se trezește întreg orașul, încerc să mă revanșez pentru acest dialog de la care am tras chiulul.

Domnișoara e studentă și e bine

când copiezi la examen de la ea

căci ține fițuica sub fustiță

și când copiază nu știi la ce să te uiți,

la notițele care însumează știința unui an

ori la chiloțeii de mătase neagră,

umeziți de emoția copiatului.

Habar nu am dacă barul Alex din Sighetul Marmației mai există fizic. Dacă mai vin acolo să-și bea cafeaua dansatoarele de la clubul de noapte al orașului, minerii și liceeni de la ”Dragoș Vodă”. ”Europa Km. 0” îi spunea festivalului de poezie la care fusesem invitați și ”Europa” se chema și singurul birt pe care îl găsisem deschis pe la 2-3 AM cu o ”seară” înainte în Sighet.