Aseară am adormit în cămașă și pulover, cu laptopul în brațe. ”Sancțiunea” am primit-o dimineață -- un mesaj rămas fără răspuns: ”mental note… îmi stai ca un ”ghimpe” în listă ) ”. Repede, până nu se trezește întreg orașul, încerc să mă revanșez pentru acest dialog de la care am tras chiulul.

• I. Riscurile comunicării (”Meat love”)

(prima dată când mi-am pus problema ce înseamnă cu adevărat un dialog, a fost în urmă cu mai bine de zece ani, în perioada de glorie a Pub-ului, pe când Erno aducea și proiecta aici filmulețele lui Svankmajer. Așadar, o scurtă introducere):

• 2. Lut, legume, șuruburi…

(se înțelege, întâlnirea cu Svankmajer trebuia cumva interiorizată și personalizată )

Ieri l-am descoperit pe Svankmajer.

Și pe Krenghy.

Cineast ceh contemporan.

Manechin la o casă de modă clujeană.

***

Spune un critic:

”Parabole suprarealiste, interpretări grotești

ale paradoxurilor distructive ale civilizației moderne”.

Observi tu:

Părul blond, prins la spate,

doar o șuviță scăpată pe obrazul stâng,

masa de biliard, pantalonii roșii, cadrilați,

puloverul galben, ”Pierre Cardin”,

și un zâmbet șters, compătimitor.

***

Nici nu realizezi unde e suprarealismul,

în personajele de lut, legume și șuruburi

ale cineastului ceh

ori în mișcările unduitoare, pe lângă masa de biliard,

bilele care se rostogolesc pe postavul verde

și agenda prea încărcată:

”Mâine Vali, sâmbătă Șerban, duminică prezentare,

poate săptămâna viitoare trec pe la tine,

să faci spaghetti și să te documentezi pentru roman”.

***

Îi faci o surpriză colegului de cameră,

i-ai promis că-l treci și pe el în carte,

ei, bine, îl rătăcești în poem,

pe el și pe prietena lui cu care s-a baricadat sub duș

taman când ți s-a făcut foame.

***

Tu ai luat cina în fața ușii,

ei au rupt garnitura robinetului de apă caldă.

Ai uitat să amintești decorul,

nu, nu de la scena de sub duș, la care n-ai asistat,

doar mâncai în fața ușii,

salam și pâine caldă,

ci din Pub-ul cu mese de biliard,

unde ai descoperit-o pe Krenghy

și unde ai comandat ”o sută” de vodcă,

pentru a-i povesti colegului de cameră,

despre moarte, despre romanul-poem,

de ce Krenghy se scrie cu ”k” și ”y”,

despre personajele de lut, legume, șuruburi,

ale lui Svankmajer

ori, de ce nu,

ale cărții tale.

• 3.  Dimensiunile dialogului

(a, să nu uităm, totuși, cu ce a început)