O intalnire cu Salman Rushdie. Despre curaj, emigratie, Khomeini si supereroi
Da, am fost printre acei privilegiați, care marți seara nu au rămas pe dinafară la Teatrul Odeon, din București, la întâlnirea cu scriitorul Salman Rushdie. Acolo unde cunoscutul scriitor britanic s-a întâlnit cu cititorii români, a lecturat din ”Seducătoarea din Florența” și a răspuns întrebărilor din public. A fost o scurtă pauză de normalitate după toată nebunia alegerilor. Pentru că, uite, în mod excepțional, se întâmplă și lucruri normale în România.
Cum lectura publică nu poate fi reprodusă (cartea se găsește în librării), câteva idei din răspunsurile oferite. Așadar, Salman Rushdie despre:
Succes
”Nu mă așteptam să fie atâția oameni care să-mi aprecieze munca. Când am început să scriu exista un soi de plictiseală față de ceea ce s-a scris cu două decenii înainte. Eu și cei care ne-am apucat atunci să scriem, Ian McEwan, Jeanette Winterson, am venit cu ceva nou”.
***
Curaj și ”Versetele satanice”
”Sună curajos doar retrospectiv. Atunci nu mă gândeam că fac un act de curaj, ci doar că scriu următoarea mea carte. ”Copiii din miez de noapte” a fost o carte despre India, iar ”Rușinea”, despre Pakistan. ”Versetele satanice” e un roman despre cei care au emigrat. Mi se părea un roman mai puțin politic decât primele două. Credeam că e o carte riscantă, dar din punct de vedere artistic, nu politic, pentru că sunt 4-5 povești în paralel și mi-era frică să nu fie dificil de înțeles și de apreciat de către cititori.
Bănuiam că fragmentele din roman – ficțiuni referitoare la nașterea Islamului ar putea naște reacții din partea musulmanilor ortodocși. Dar nu scriam pentru musulmanii ortodocși, nu erau cititorii mei, publicul meu. Ba, o ”cronică” bună din partea lui Khomeini ar fi fost un lucru rău”.
***
Despre relația cu Khomeini
”Nu mă întrebați despre Ayatolahul Khomeini. Poat doar atât să spun despre relația cu el – la ora actuală nu eu sunt cel mort”.
***
Despre ”acasă”, ”departe” și migrație
””Pământul de sub tălpile ei” este o carte despre migrație. Toți suntem obișnuiți cu migrația. Eu am o teorie pe care ma construit-o: există oameni care nu au rădăcini, care nu aparțin unui loc, care sunt mereu în mișcare. Orice om poate trăi două lucruri diferite – de a rămâne, respectiv de a pleca de acasă. Visului conservator, ”de a rămâne acasă” i s-a oferit mai mult prestigiu. Celălat vis, ”de a pleca de acasă”, este visul oricărui artist și opere de artă. Așa am scris un roman despre ”departe”.
***
Despre Salman Rushdie
”Cum m-aș caracteriza pe mine, într-o antologie? ”Ca un mare scriitor. Citiți-i toate cărțile deodată!” (râde). Sunt un scriitor urban, metropolitan, al orașelor mari. Întotdeauna am considerat că ”la țară” este un loc pentru vaci. Am avut norocul să locuiesc în diferite părți ale lumii și să scriu despre cum se întrepătrund culturile”.
***
Despre până când va scrie
”Meseria mea e să scriu până pot. Până mă țin puterile”.
***
Despre supereroi
”Sunt demodat în privința supereroilor. Preferatul meu e Superman – trebuie să respecți pe oricine are curajul să poarte lenjeria intimă roșie peste costum”.
***
Și ar mai fi avut multe de spus Salman Rushdie, dar ora și jumătate a întâlnirii expirase. O oră și jumătate de normalitate într-o lume care a luat-o razna. Cu siguranță nu e puțin lucru.
Ah, ce va invidiez, sunt mai rosie decât chilotii lui Superman! Lasa ca m-am întâlnit si eu cu Roberto Saviano (Gomorra) care îl cunoaste si el pe Rushdie:)
Am citit cred vreo patru carti de Rushdie, cele mentionate în paragraful despre Versetele satanice si Shalimar the Clown (unde mi s-a parut ca se cam repeta, dar tot fascinanta este). Uf, câte am de citit!
Privilegiatule, am auzit ca ai fost si într-o distinsa companie – bloggerii mei preferati s-au întâlnit, la initiativa Maestrului. Ce mica e lumea frumoasa, uneori.
Din memoria cartonașelor pentru întrebări
(tot un fel de memorie și notițele 
) . Și sunt convins că ne-om mai întâni și la alte povești.
“Întotdeauna am considerat că ”la țară” este un loc pentru vaci”? hmmm … ma tot gandesc ce exprima asta. Dar vorba ceea, eu “n-am fost acolo” si nu pot sa inteleg chiar foarte clar afirmatia in intregul context
M-am întrebat și eu ce a vrut să spună – dacă era vreo aluzie (prea) subtilă
la ”vacile sfinte” din India, dacă a folosit-o pe un ton perorativ ori dacă, pur și simplu a făcut o delimitare (în Marea Britanie a fi fermier nu are conotațiile de ”țăran” pe care le are la noi). Cum e evident că există diferențe culturale, am lăsat-a așa, cum a spus-o omul.
[...] rămas pe dinafară la Teatrul Odeon, din București, la întâlnirea cu scriitorul Salman … [...] Uni Ego / O intalnire cu Salman Rushdie. Despre curaj, emigratie, Khomeini [...]