Profund, filosofic, plictisitor
Neașteptat de mulți new-entry la deschiderea de ieri a Fabricii de Pensule. Maxim 21-23 de ani. Așadar încă o generație, de data asta extrem de consistentă, de pierde vară-toamnă-iarnă-primăvară și iar vară s-a urnit din loc. A, să nu se creadă că aș avea vreo problemă cu asta
. E o etapă absolut necesară. Unii dintre ei vor ajunge să facă lucruri la care scrobiții serioși și înțepeniți nici cu gândul nu ajung.
În fond, o vreme asta a fost și viața mea. Și mă distram la culme de cei care încercau să-mi ”bage mințile în cap”, să mă motiveze, să mă readucă pe ”drumul cel bun”
, să mă convingă că, în viața asta trebe să ”fac ceva”. Iar io, tot prin birturi…
.
Poza e de la avanpremiera din iulie, de undeva de pe net (autor: emmaigen), poezia de mult…

Profund, filosofic, plictisitor
***
Criticii și-a ascuțit creioanele șobolanii dinții
în așteptarea cărților tale
e o plăcere masochistă să le ațâți foamea
precum mângâierea nurilor unei fecioare
preludiul orgiei de la care te abții
până ce ard cearceafurile patul blocul
și orașul păcatului.
***
Plictisitor de non-conformist ai devenit
vânzând ciornele în birt pe bere
te știu toți studenții și studentele
care-și cheltuiesc bursa cu tine
și licitează pe locul liber la masă
cartelele de la cantină.
***
Psihologul și-a dat foc la canapea
și la raftul cu Freud
de ciudă că n-a dat de mă-sa în poemele tale
iar Thanatos-ul e așa o glumă răsuflată
că mai bine spune pacienților
bancuri cu blonde olteni și polițiști.
***
Iar când nu mai rămâne
niciun Dumnezeu în viață
pui punct și le urezi Poftă Mare!



