Voi fi tată! Vestea am primit-o sâmbătă
“Mamă, tată, el e Cătă, viitorul meu soţ. Iar el e Mihai, tatăl viitorului meu copil”. Nu, nu e o replică din vreo carte sau film. Cel puţin nu încă. E, pur şi simplu, modul în care Adina m-a prezentat pe mine (şi, se înţelege, Cătălin) părinţilor ei, la casa de vacanţă de la Săcărâmb.
Dacă o să vă gândiţi la “Broken Flowers”, o să aveţi într-o anumită măsură dreptate. Deşi, în discuţie, mai pot să intre şi “Before Sunset” şi “Before Sunrise” ori “Dragoste în vremea holerei”. Desigur, e vorba doar de anumite aspecte.
Pentru că toată această poveste, finalizată, deocamdată, cu “el e tatăl viitorului meu copil” a început în urmă cu 21 de ani. Între timp, Adina a fost căsătorită, iar eu logodit. Se înţelege, nu unul cu altul.
Amănunte suplimentare:
Adina e fosta mea colegă de bancă, din clasa a IX-a, de la ora de “engleză”. De asemenea, este unul dintre personajele principale ale “Senzaţionalei evadări a lui Mihai Goţiu, povestită chiar de El”. De fapt, e personajul care oferă cheia cărţii -- Grăsana, mai exact (porecla nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea, dar toate la vremea lor). În liceu i se mai spunea şi Peştişorul Auriu (tot pe atunci eu eram şi Sfântul -- relevenţa acestor informaţii, în curând).
De când am terminat liceul (1992), ne-am mai întâlnit:
1. o dată, la Costineşti, 5 minute, în dreptul Obeliscului (prin 1993)
2. pe peronul gării din Teiuş, 5 minute, fiecare făcând schimb de trenuri (prin 1994)
3. Revelionul 1995 (Săcărâmb)
4. întâlnirea de 10 ani (Deva, 2002)
5. o cafea în “Insomnia” (Cluj, decembrie 2008, Adina fiind în tranzit între Londra şi Timişoara)
6. sâmbăta trecută (12 septembrie 2009, la Săcărâmb), când am fost anunţat/desemnat drept “tatăl viitorului ei copil”.
***
Bonus-uri:
1. O piesă. “Fetele cu ochii verzi”. Din păcate, originalul, cu Krypton, nu-l mai am decât pe vinil
2. Scurt remember. Final de clasa a XII-a. Fluturaşii de “adio”. Mesaje (din care se află ce e şi cu Peştişorul Auriu, şi cu Sfântul).
Adina:
“Pentru ochii tăi albaştri
Am să vând mălai la porţi
Ca să cumpăr albăstrele
Şi copite de cai morţi”
Io:
“Cu mălai în faţa porţii
Raiului de-i înota,
De Sfântul cu Ochi Albaştri
să întrebi şi vei intra”.
Adina:
“Dacă vei reuşi să treci vreodată dincolo de sclipirea solzilor, nu te speria! Sînt eu! Poate că departe unul de altul ne vom înţelege excelent!”
(1992)
***
Se înţelege, tot ce aţi citit mai sus e doar o “intro”. O încălzire. Pentru că, evident, 21 de ani nu pot fi epuizaţi într-un articol. Unde mai punem că asta e doar partea veselă. Continuarea (din care se va afla “de ce” şi “ce e” şi cu toată această aducere aminte) necesită, totuşi, ceva timp pentru scriere. Aşadar: “VA CONTINUA!”.
Pe bune că merită. Cum vă spuneam, o să aveţi parte de câte puţin şi din “Broken Flowers”, şi din “Before Sunset” şi “Before Sunrise”, şi “Din dragoste în vremea holerei” (astea ca recomandare, în aşteptarea continuării)




cata dreptate aveau textualistii: viata e mai inventiva, baieti.
Haaa ce misto, putem prelua la ziarul copiilor? sau e X rated?
Nu e X rated. Poate ar fi bine sa stie si copiii, din vreme, ce li se poate intampla in viata
Deci luam, da? punem si link spre tine, don’t worry.
Da, cu multumiri
eu aştept cu interes comentariul laviniei
Asta e din categoria “Viaţa e complexă şi are multe aspecte” ?
doar din categoria “viata are multe aspecte, unele frumoase
”
Ce mai pot spune decat….. felicitari si am ramas fara cuvinte. Pana la urma e adevarata expresia “viata bate filmul”.
Viata bate filmul, clar. Noroc ca si tehnologia pentru pacemaker-e a avansat destul incat Adina sa poata sa fie ea insasi fara sa-si incarce constiinta prea tare cu astfel de replici familiale. Cata cand te-ai gandit s-o prezinti pe Adina parintilor? Mihai.. bafta cu pensia alimentara.
adina ii cunoaste pe parintii lui Cata… alte detalii in episodul urmator:-D